Supravegherea în secţia de terapie intensivă este necesară doar în cazul pancreatitei acute severe. Reevaluarea continuă include efectuarea radiografiei toracice, a ecografiei transabdominale, CT abdominal şi pelvin.
Tratamentul conservator este indicat în toate formele necomplicate, indiferent de gravitate. Din arsenalul terapeutic fac parte analgeticele, medicaţia antisecretorie şi antiinflamatorie. Importantă este reechilibrarea hidroelectrolitică agresivă, cu o monitorizare continuă a pacientulu. O eventuală pierdere masivă de lichide în spaţiul al III-lea este urmată de apariţia insuficienţei renale acute care se asociază cu mortalitate crescută. Deşi nu există un consens asupra administrării de antibiotice, în lipsa unor evidenţe suficiente cu privire la beneficii sau eventuale riscuri, în formele severe de PA diagnosticate cert ca necomplicate septic, antibioprofilaxia este justificată. Dacă se administrează antibiotice, perioada maximă va fi de 14 zile. Antibioticele cu penetrabilitate optimă în ţesutul pancreatic sunt imipenemul, piperacilina, cefotaxima, metronidazolul şi ciprofloxacina.
Indicaţiile chirurgicale în cazul pancreatitelor acute sunt reprezentate de:
- necroza infectată,
- diagnosticul clinic de sepsis şi
- insuficienţă organică rezistentă la tratament corect şi intensiv, chiar fără evidenţă de necroză infectată.
Managementul pancreatitei acute severe trebuie efectuat de către o echipă multidisciplinară. Echipa este condusă de un chirurg şi cuprinde un specialist în endoscopie digestivă superioară, anestezist şi specialist în terapia intensivă, gastroenterolog, radiolog şi specialist nutriţionist. Dotările necesare activităţii echipei multidisciplinare sunt reprezentate de echipament medical specific secţiilor de terapie intensivă care să includă suport al funcţiei respiratorii şi renale, echipament de radiologie performant (CT, RMN) şi echipament pentru endoscopie (ERCP, EDS).
